radioscopie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RADIOSCOPÍE, radioscopii, s. f. Examinare vizuală a interiorului unui corp opac, în special a unor regiuni din corpul omenesc, cu ajutorul umbrei proiectate pe un ecran fluorescent de către razele X care trec prin acel corp; (
concr.), imagine obținută în felul acesta. [
Pr.:
-di-o-] – Din
fr. radioscopie.radioscopie (Dicționar de neologisme, 1986)RADIOSCOPÍE s.f. Examinare pe un ecran luminescent a unui corp opac (în special a corpului omenesc) cu ajutorul umbrei proiectate de un fascicul de raze X care străbat acel corp; roentgenoscopie. ♦ (
Concr.) Imaginea obținută în acest fel. [Gen.
-iei. / < fr.
radioscopie].
radioscopie (Marele dicționar de neologisme, 2000)RADIOSCOPÍE s. f. examinare vizuală a unui corp opac prin proiectare pe un ecran fluorescent a unui fascicul de raze X care străbat acel corp. ◊ imaginea obținută. (< fr.
radioscopie)
radioscopie (Dicționaru limbii românești, 1939)*radioscopíe f. (d. lat.
radius, rază, și vgr.
skopéo, privesc). Examinarea unuĭ obĭect pin [!] razele X ca izvor luminos.
radioscopie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!radioscopíe (-di-os-co-/-o-sco-) s. f.,
art. radioscopía, g.-d. art. radioscopíei; pl. radioscopíi, art. radioscopíileradioscopie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RADIOSCOPÍE (‹
fr. {i}; {s}
radio1- +
gr. skopein „a examina”)
s. f. Examinare vizuală a structurii interne a unui corp prin proiectarea pe un ecran fluorescent a unui fascicul de radiații X care a străbătut corpul respectiv.
radioscopie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RADIOSCOPÍE, radioscopii, s. f. Examinare vizuală a interiorului unui corp opac, în special a unor regiuni din corpul omenesc, cu ajutorul umbrei proiectate pe un ecran fluorescent de către razele X care trec prin acel corp; (
concr.) imagine obținută în felul acesta. [
Pr.: -
di-o-] — Din
fr. radioscopie.