radiogenetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RADIOGENÉTIC, -Ă, radiogenetici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Capitol al geneticii care studiază posibilitatea ameliorării soiurilor de plante și a raselor de animale prin radiații ionizante.
2. Adj. Referitor la radiogenetică (
1), de radiogenetică (
1). –
Radio1- +
genetic (după
engl. radiogenetic).radiogenetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)RADIOGENÉTIC, -Ă I.
adj. referitor la radiogenetică. II. s. f. ramură a geneticii care studiază efectele radiațiilor ionizante asupra factorilor eredității. (< fr.
radiogénétique)
radiogenetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RADIOGENÉTIC, -Ă, radiogenetici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Ramură a geneticii care studiază influența radiațiilor care produc sau nu ionizarea asupra eredității organismelor.
2. Adj. Referitor la radiogenetică (
1), de radiogenetică (
1). —
Radio1- +
genetic (după
engl. radiogenetic).