radiocasetofon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RADIOCASETOFÓN, radiocasetofoane, s. n. Aparat care încorporează un radioreceptor și un casetofon. [
Pr.:
-di-o-] –
Radio2 +
casetofon.radiocasetofon (Marele dicționar de neologisme, 2000)RADIOCASETOFÓN s. n. aparat muzical compus dintr-un radioreceptor și un casetofon. (< radio
2 + casetofon)
radiocasetofon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*radiocasetofón (-di-o-) s. n.,
pl. radiocasetofoáneradiocasetofon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RADIOCASETOFÓN, radiocasetofoane, s. n. Aparat care încorporează un radioreceptor și un casetofon. [
Pr.: -
di-o-] —
Radio2 +
casetofon.