racemizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RACEMIZÁRE, racemizări, s. f. Proces prin care o substanță devine racemică. – După
fr. racémisation.racemizare (Dicționar de neologisme, 1986)RACEMIZÁRE s.f. Transformare parțială a unei substanțe optice active în antipodul ei. [După fr.
racémisation].
racemizare (Marele dicționar de neologisme, 2000)RACEMIZÁRE s. f. transformare a unei substanțe optic active în racemic. (după fr.
racémisation)
racemizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)racemizáre s. f.,
g.-d. art. racemizắrii; pl. racemizắriracemizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RACEMIZÁRE, racemizări, s. f. Proces prin care o substanță devine racemică. — După
fr. racémisation.