răbuială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂBUIÁLĂ, răbuieli, s. f. (
Reg.)
1. Acțiunea de
a răbui și rezultatul ei.
2. Unsoare preparată din păcură, cu care se ung unele obiecte de piele ca să se înmoaie. [
Pr.:
-bu-ia-] –
Răbui +
suf. -eală.