răzvrătitor - explicat in DEX

răzvrătitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RĂZVRĂTITÓR, -OÁRE, răzvrătitori, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care răzvrătește, care ațâță la răscoală; instigator. – Răzvrăti + suf. -tor.

răzvrătitor (Dicționaru limbii românești, 1939)
răzvrătitór, -oáre adj. Care face răscoală, agitator.

răzvrătitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
răzvrătitór (rar) adj. m., s. m., pl. răzvrătitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. răzvrătitoáre

răzvrătitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RĂZVRĂTITÓR, -OÁRE, răzvrătitori, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care răzvrătește, care ațâță la răscoală; instigator. — Răzvrăti + suf. -tor.