răzuitoare - explicat in DEX

răzuitoare (Dicționaru limbii românești, 1939)
răzuitoare f., pl. orĭ (d. răzuĭesc). Lamă de fer [!] fixată la intrarea caseĭ ca să-țĭ răzuĭeștĭ tălpile cînd îs pline de noroĭ. Unealtă mobilă de răzuit peile [!], lespezile acoperite de gheață ș. a. V. raz 1, răzătoare, foșalăŭ.

răzuitoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
răzuitoáre (-zu-i-) s. f., g.-d. art. răzuitórii; pl. răzuitóri

răzuitoare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
răzuitoare f. unealtă de răzuit piei, pereți, scări, aleele unei grădini, etc.