răvășeală - explicat in DEX

răvășeală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RĂVĂȘEÁLĂ, răvășeli, s. f. Răvășire. – Răvăși + suf. -eală.

răvășeală (Dicționaru limbii românești, 1939)
răvășeálă f., pl. elĭ (d. răvășesc). Mare dezordine pintre [!] obĭecte: ce´nseamnă răvășeala asta pin [!] casă ?

răvășeală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
răvășeálă s. f., g.-d. art. răvășélii; pl. răvășéli

răvășeală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
răvășeală f. mare dezordine prin casă.

răvășeală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RĂVĂȘEÁLĂ, răvășeli, s. f. Răvășire. — Răvăși + suf.-eală.