răsucitură - explicat in DEX

răsucitură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RĂSUCITÚRĂ, răsucituri, s. f. Fiecare dintre întorsăturile, în formă de spirală, pe care le capătă firul prin răsucire (1). ♦ Fel, mod de a răsuci un fir. ♦ Cotitură a unui drum; întorsătură. – Răsuci + suf. -tură.

răsucitură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
răsucitúră s. f., g.-d. art. răsucitúrii; pl. răsucitúri

răsucitură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RĂSUCITÚRĂ, răsucituri, s. f. Fiecare dintre întorsăturile, în formă de spirală, pe care le capătă firul prin răsucire (1). ♦ Fel, mod de a răsuci un fir. ♦ Cotitură a unui drum; întorsătură. — Răsuci + suf. -tură.