răsfoire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂSFOÍRE, răsfoiri, s. f. Acțiunea de
a răsfoi și rezultatul ei; răsfoială, răsfoit, frunzăreală. –
V. răsfoi.răsfoire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)răsfoíre s. f.,
g.-d. art. răsfoírii; pl. răsfoírirăsfoire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RĂSFOÍRE, răsfoiri, s. f. Acțiunea de
a răsfoi și rezultatul ei; răsfoială, răsfoit, frunzăreală. —
V. răsfoi.