răsciti (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂSCITÍ, răscitesc, vb. IV.
Tranz. A citi același lucru de multe ori. –
Răs- +
citi.răsciti (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)răscití (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. răscitésc, imperf. 3
sg. răsciteá; conj. prez. 3
să răsciteáscărăsciti (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RĂSCITÍ, răscitesc, vb. IV.
Tranz. A citi același lucru de multe ori. -—
Pref. răs- +
citi.răscitì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)răscitì v. a citi din nou. [Slav. RAS și
citì].