rămuriște(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) rămuríște (rar) s. f., g.-d. art. rămuríștii; pl. rămuríști
rămuriște(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RĂMURÍȘTE,rămuriști, s. f. (Rar) Rămuriș. — Ramură + suf. -iște.