răcoreală - explicat in DEX

răcoreală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RĂCOREÁLĂ, răcoreli, s. f. Faptul de a (se) răcori; răcoare, (concr.) boare, adiere răcoroasă. – Răcori + suf. -eală.

răcoreală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
răcoreálă s. f., g.-d. art. răcorélii; pl. răcoréli

răcoreală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RĂCOREÁLĂ, răcoreli, s. f. Faptul de a (se) răcori, răcoare, (concr.) boare, adiere răcoroasă. — Răcori + suf. -eală.