răcnet - explicat in DEX

răcnet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RẮCNET, răcnete, s. n. 1. Zbieret, urlet de animal. 2. Strigăt puternic scos de om. – Răcni + suf. -et.

răcnet (Dicționaru limbii românești, 1939)
rắcnet n., pl. e (d. răcnesc). Strigăt puternic și bărbătesc. – Pin [!] vest și răgnet. V. țipet [!].

răcnet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rắcnet s. n., pl. rắcnete

răcnet (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
răcnet n. 1. strigătul leului; 2. fam. țipăt furios.

răcnet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RẮCNET, răcnete, s. n. 1. Zbieret, urlet de animal. 2. Strigăt puternic scos de om. — Răcni + suf. -et.