rodie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RÓDIE, rodii, s. f. Fructul rodiului
1, comestibil, de mărimea unui măr, cu coaja groasă, roșiatică și cu numeroase semințe, înconjurate de un înveliș cărnos și roșiatic. – Din
ngr. ródhi.rodie (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)ródie, rodii, s.f. – Boală a plantelor (în special a legumelor de grădină) care afectează partea aeriană; frunzele devin ruginii, planta se usucă și moare; „un fel de rouă malefică„: „O ptícat rodíe păstă grădină”. – Din magh. ragya.
rodie (Dicționaru limbii românești, 1939)ródie f. (ngr.
ródi și
roidi, rodie,
rodia și
roidia, rodiu; vsl.
rodiĭ). poama rodiuluĭ. (E o boambă, o granată [!], plină de bobițe roșiĭ zemoase și foarte plăcută la gust).
rodie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ródie (fruct)
(-di-e) s. f.,
art. ródia (-di-a), g.-d. art. ródiei; pl. ródii, art. ródiile (-di-i-)rodie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RÓDIE, rodii, s. f. Fructul rodiului1, comestibil, de mărimea unui măr, cu coaja groasă, roșiatică și cu numeroase semințe, înconjurate de un înveliș cărnos și roșiatic. — Din
ngr. rodhi.ròdie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ròdie f. fructul comestibil al rodiului de forma și mărimea unui măr. [Gr. mod.].