râtan - explicat in DEX

râtan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RÂTÁN, râtani, s. m. (Reg.) Porc. ♦ Epitet depreciativ adresat unei persoane prost crescute, lipsite de educație, de maniere. – Rât¹ + suf. -an.

râtan (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
râtan, râtani s. m. (intl.) persoană naivă / credulă / ușor de înșelat; fraier.

râtan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
râtán (pop.) s. m., pl. râtáni

râtan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
râtan m. Mold. 1. porc; 2. fig. mojic. [V. rât].

râtan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RÂTÁN, râtani, s. m. (Pop.) Porc. ♦ Epitet depreciativ adresat unei persoane prost crescute, lipsite de educație, de maniere. — Rât¹ + suf. -an.