quidditate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)QUIDDITÁTE s. f. (
Fil.) Concept aristotelian care desemnează substanța formală, cauza primă a obiectului, esența acestuia. [
Pr.:
cvi-di-] – Din
lat. quidditas, -atis, fr. quiddité.quidditate (Marele dicționar de neologisme, 2000)QUIDDITÁTE CVI-DI-/ s. f. (fil.; la Aristotel și la scolastici) ansamblul factorilor care condiționează sau determină esența unui lucru; tot ceea ce face ca o entitate să fie ceea ce este. (< fr.
quiddité, lat.
quidditas)
quidditate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)QUIDDITÁTE s. f. (
Fil.) Concept aristotelic care desemnează cauza primă a obiectului, substanța, esența acestuia. [
Pr.:
cvi-di-]
—
Din lat. quidditas, -atis, fr. quiddite.