păios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂIÓS, -OÁSĂ, păioși, -oase, adj.,
s. f. 1. Adj. (Despre plante) Care are tulpina un pai; (despre culturi) care este format din astfel de plante.
2. S. f. (Mai ales la
pl.) Cereală a cărei tulpină este pai. –
Pai +
suf. -os.păĭos (Dicționaru limbii românești, 1939)păĭós, -oásă adj. (d.
paĭ). Care are paĭ:
plantă păĭoasă. S. f.
Seceratu păĭoaselor.păios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)păiós adj. m.,
pl. păióși; f. păioásă, pl. păioásepăios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂIÓS, -OÁSĂ, păioși, -oase, adj.,
s. f. 1. Adj. (Despre plante) Care are tulpina un pai; (despre culturi) care este format din astfel de plante.
2. S.f (Mai ales la
pl.) Cereală a cărei tulpină este pai. —
Pai +
suf. -os.