pături (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂTURÍ, păturesc, vb. IV.
Tranz. (
Pop.) A împături. – Din
pătură.pături (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)păturí,
păturésc, vb. IV (pop.)
1. a împături; a aranja, a potrivi; a îndrepta, a netezi (obiectele de îmbrăcăminte).
2. (refl.) a se așeza în straturi, a se tasa, a se îndesa.
3. a călca în picioare (culcând la pământ).
4. a apăsa, a bate, a bătători.
pături (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)păturí (a ~) (
pop.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. păturésc, imperf. 3
sg. pătureá; conj. prez. 3
să pătureáscăpături (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂTURÍ, păturesc, vb. IV.
Tranz. (
Pop.) A împături. — Din
pătură.