pătlăginiu - explicat in DEX

pătlăginiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PĂTLĂGINÍU, -ÍE, pătlăginii, adj. (Înv. și pop.) Violet-închis, vânăt. – Din tc. patlıcani.

pătlăginiu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pătlăginíu (înv., pop.) (pă-tlă-) adj. m., f. pătlăginíe; pl. m. și f. pătlăginíi

pătlăginiu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pătlăginiu a. de coloare vânătă: încins cu un șal pătlăginiu FIL.

pătlăginiŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
pătlăginiŭ (vest) și patlaginiŭ (est), -íe adj. (turc. patlycany saŭ d. pătlăgeană). De coloarea [!] patlagineĭ, vînăt. V. stinjiniŭ, conablŭ, sanghin.