păpușărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂPUȘĂRÍE, păpușării, s. f. Spectacol popular cu păpuși. ♦
Fig. Maimuțăreală, caraghioslâc; prefăcătorie, șarlatanie. –
Păpușă +
suf. -ărie.păpușărie (Dicționaru limbii românești, 1939)păpușăríe și
popușăríe f. Joc de păpușĭ.
Fig. Șarlatanie, înșelătorie. Purtare ridiculă:
nu umbla cu păpușăriĭ!păpușărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)păpușăríe (rar)
s. f.,
art. păpușăría, g.-d. art. păpușăríei; pl. păpușăríi, art. păpușăríilepăpușărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)păpușărie f.
1. jocul păpușilor:
ne am săturat de păpușării AL.;
2. fam. înșelătorie, șarlatanie.
păpușărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂPUȘĂRÍE, păpușarii, s. f. Spectacol popular cu păpuși, ♦
Fig. Maimuțăreală, caraghioslâc; prefăcătorie, șarlatanie. —
Păpușă +
suf. -ărie.