pămânțel - explicat in DEX

pămânțel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PĂMÂNȚÉL s. n. 1. Diminutiv al lui pământ. 2. Argilă colorată folosită în pictură sau la zugrăveli; lutișor. 3. (Geol.) Diatomit; kiselgur. – Pământ + suf. -el.

pămânțel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pămânțél s. n., pl. pămânțéle

pămânțel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PĂMÂNȚÉL, pămănțele, s. n. 1. Diminutiv al lui pământ. 2. Argilă colorată folosită în pictură sau la zugrăveli; lutișor. 3. (Geol.) Diatomit; kiselgur. — Pământ + suf. -el.