pămânzalcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂMÂNZÁLCĂ, pămânzălci, s. f. (
Reg.) Bucată de piele sau de pânză groasă cu care se strânge la mijloc caierul pus în furcă. –
Et. nec.pămânzalcă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pămânzálcă, pămânzắlci, s.f. (reg.)
1. bucată de piele sau de pânză groasă cu care se strânge la mijloc caierul pus în furcă.
2. (înv.) amestec de mălai cu apă, în care se moaie firele de bumbac înainte de a țese, spre a căpăta apret.
pămânzalcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pămânzálcă (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. pămânzắlcii; pl. pămânzắlcipămânzalcă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂMÂNZÁLCĂ, pămânzălci, s. f. (
Reg.) Bucată de piele sau de pânză groasă cu care se strânge la mijloc caierul pus în furcă. —
Et. nec.