pălăvrăgi - explicat in DEX

pălăvrăgi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PĂLĂVRĂGÍ, pălăvrăgesc, vb. IV. Intranz. A spune lucruri fără importanță, a vorbi mult și fără rost; a flecări, a trăncăni. [Var.: palavragí vb. IV] – Din palavragiu (derivat regresiv).

pălăvrăgi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
PĂLĂVRĂGÍ vb. IV. v. palavragi.

pălăvrăgi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pălăvrăgí (a ~) (fam.) (-lă-vră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pălăvrăgésc, imperf. 3 sg. pălăvrăgeá; conj. prez. 3 să pălăvrăgeáscă

pălăvrăgi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PĂLĂVRĂGÍ, pălăvrăgesc, vb. IV. Intranz. A spune lucruri fără importanță, a vorbi mult și fără rost; a flecări, a trăncăni. [Var.: palavragí vb. IV] — Din palavragiu (derivat regresiv).