păiușcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂIÚȘCĂ s. f. Mică plantă erbacee din familia gramineelor, cu florile dispuse în spiculețe mici
(Festuca pseudovina). –
Pai +
suf. -ușcă.păiușcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)păiúșcă s. f.,
g.-d. art. păiúștiipăiușcă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂIÚȘCĂ s. f. Mică plantă erbacee din familia gramineelor, cu florile dispuse în spiculețe mici
(Festuca pseudovina). —
Pai +
suf. -ușcă.