păhărnicel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂHĂRNICÉL, păhărnicei, s. m. Boier de rang inferior, subaltern al paharnicului. –
Paharnic +
suf. -el.păhărnicel (Dicționaru limbii românești, 1939)păhărnicél m., pl.
eĭ. Vechĭ. Slujitor de supt [!] comanda mareluĭ paharnic.
păhărnicel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)păhărnicél s. m.,
pl. păhărnicéi, art. păhărnicéiipăhărnicel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)păhărnicel m. pl. slujitori sub comanda Marelui paharnic:
păhărniceii dreseră pe la toți prin pahare OD.
păhărnicel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂHĂRNICÉL, păhărnicei, s. m. Boier de rang inferior, subaltern al paharnicului. —
Paharnic +
suf. -el.