păftăluță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PĂFTĂLÚȚĂ,păftăluțe, s. f. Diminutiv al lui pafta. – Pafta + suf. -ăluță.
păftăluță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) păftălúță (pop.) s. f., g.-d. art. păftălúței; pl. păftălúțe
păftăluță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PĂFTĂLÚȚĂ,păftăluțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui pafta. — Pafta + suf. -ăluță.