păcurărit - explicat in DEX

păcurărit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PĂCURĂRÍT s. n. (Reg.) Faptul de a păcurări; păstorie, păstorit. – V. păcurări.

păcurărit (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
păcurărít², păcurărítă, adj. (reg.) plin de păcură, negru ca păcura; murdar.

păcurărit (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
păcurărít, s.n. – Păstorit. – Din păcurări.

păcurărit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
păcurărít (reg.) s. n.

păcurărit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PĂCURĂRIT s. n. (Reg.) Faptul de a păcurari; păstorie, păstorit. — V. păcurări.