păcuros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂCURÓS, -OÁSĂ, păcuroși, -oase, adj. (Rar) Care conține păcură; care seamănă cu păcura. –
Păcură +
suf. -os.păcuros (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)păcurós (rar)
adj. m.,
pl. păcuróși; f. păcuroásă, pl. păcuroásepăcuros (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂCURÓS, -OÁSĂ, păcuroși, -oase, adj. (Rar) Care conține păcură; care seamănă cu păcura. —
Păcură +
suf. -os.