pârtioară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PÂRTIOÁRĂ,pârtioare, s. f. Diminutiv a lui pârtie. [Pr.: -ti-oa-] – Pârtie + suf. -ioară.
pârtioară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pârtioáră(-ti-oa-) s. f., g.-d. art. pârtioárei; pl. pârtioáre
pârtioară(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PÂRTIOÁRĂ,pârtioare, s. f. Diminutiv al lui pârtie. [Pr.: -ti-oa-] — Pârtie + suf. -ioară.