pârpăleală - explicat in DEX

pârpăleală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PÂRPĂLEÁLĂ, pârpăleli, s. f. Acțiunea de a (se) pârpăli. ◊ Expr. A-i trage (sau a-i da) o pârpăleală (bună) = a lucra, a acționa cu mare grabă; a-i da zor; a face un lucru superficial. [Var.: perpeleálă s. f.] – Pârpăli + suf. -eală.

pârpăleală (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
pârpăleálă, pârpăléli, s.f. (pop.) 1. frigere a unei bucăți de carne; carne friptă pe jeratic. 2. încălzire la foc sau la soare. 3. (fig.) zvârcolire, zbatere. 4. (fig.) frământare, chinuire, zbucium. 5. răsucire în așternut, întoarcere pe o parte și pe alta, neliniște.

pârpăleală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pârpăleálă/perpeleálă² (acțiunea de a frige/pârli) (pop.) s. f., g.-d. art, pârpălelii/perpelelii; pl. pârpăleli/perpeleli

pârpăleală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PÂRPĂLEÁLĂ, părpăleli, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) pârpăli. ◊ Expr. A-i trage (sau a-i da) o pârpăleală (bună) = a lucra, a acționa cu mare grabă; a-i da zor; a face un lucru superficial. [Var.: perpeleálă s. f.] — Pârpăli + suf. -eală.