pârleaz (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÂRLEÁZ, pârleazuri, s. n. Trecătoare îngustă peste un gard (mai ales la țară), făcută din una sau mai multe scânduri (ca niște trepte) care se sprijină, la extremități, pe câte un țăruș bătut în pământ. – Din
bg.,
scr. prelaz.pârleaz (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pârleáz s. n.,
pl. pârleázuripârleaz (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pârleaz (prilaz) n. trecătoare din scânduri peste un gard de nuiele:
loc de pârleaz ISP.
săria iute peste prilaz CR. [Bulg. PRELĬEZ].
pârleaz (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PÂRLEÁZ, pârleazuri, s. n. Trecătoare îngustă peste un gard (mai ales la țară), făcută din una sau mai multe scânduri (ca niște trepte) care se sprijină, la extremități, pe câte un țăruș bătut în pământ. — Din
bg.,
sb. prelaz.