pânzică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÂNZÍCĂ s. f. Pânză (
I 1) subțire (de calitate inferioară). –
Pânză +
suf. -ică.pânzică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pânzícă s. f.,
g.-d. art. pânzíciipânzică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PÂNZÍCĂ s. f. Pânză
(I 1) subțire (de calitate inferioară). —
Pânză +
suf. -ică.