pâlpâială(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PÂLPÂIÁLĂ,pâlpâieli, s. f. Pâlpâire. [Pr.: -pâ-ia-] – Pâlpâi + suf. -eală.
pâlpâială(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pâlpâiálă s. f., g.-d. art. pâlpâiélii; pl. pâlpâiéli
pâlpâială(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PÂLPÂIÁLĂ,pâlpâieli, s. f. Pâlpâire. [Pr.: -pâ-ia-] — Pâlpâi + suf. -eală.