purjare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PURJÁRE, purjări, s. f. Acțiunea de a purja și rezultatul ei. –
V. purja.purjare (Dicționar de neologisme, 1986)PURJÁRE s.f. (
Tehn.) Acțiunea de a purja și rezultatul ei. [<
purja].
purjare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)purjáre s. f.,
g.-d. art. purjắrii; pl. purjắri