punci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PUNCI1, punciuri, s. n. Băutură făcută dintr-un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. și diverse mirodenii. – Din
engl.,
fr. punch.punci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PUNCI2, punciuri, s. n. Aptitudinea unui boxer de a executa lovituri puternice, decisive; lovitură puternică, decisivă aplicată adversarului de un boxer. – Din
engl.,
fr. punch.punci (Dicționar de neologisme, 1986)PUNCI1 s.n. Băutură preparată dintr-un amestec de rom, zahăr, suc de lămâie, de portocale etc. [< engl., fr.
punch].
punci (Dicționar de neologisme, 1986)PUNCI2 s.n. 1. Lovitură de pumn puternică la box.
2. (
Jaz) Acompaniament instrumental plin de vigoare și nunanțe dinamice remarcabile. [Pl.
-uri, scris și
punch . / < engl.
punch].
punci (Marele dicționar de neologisme, 2000)PUNCI1 s. n. băutură dintr-un amestec de suc de portocale, de lămâie și zahăr, cu rom sau lichior. (< engl.
punch)
punci (Marele dicționar de neologisme, 2000)PUNCI2 s. n. 1. (box) lovitură de pumn puternică. 2. (jaz) acompaniament instrumental plin de vigoare și cu nuanțe dinamice remarcabile. (< engl., fr.
punch)
punci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)punci s. n.,
pl. púnciuripuncĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*puncĭ n., pl.
cĭurĭ (fr.
punch, pron.
poncĭ, d. engl.
punch, care vine d. indianu
panch [citit
pancĭ] cincĭ, pin [!] aluz. la cele cincĭ ingrediente ale puncĭuluĭ). O băutură compusă din apă, ceaĭ, rom cam mult, zahăr și lămîĭe, cu alte cuvinte, rom saŭ rachiŭ amestecat în ceaĭ p. a masca beția.