pulsometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PULSOMÉTRU, pulsometre, s. n. Pompă pentru apă în care deplasarea apei se realizează prin presiunea aburului. – Din
fr. pulsomètre.pulsometru (Dicționar de neologisme, 1986)PULSOMÉTRU s.n. 1. Pompă cu două fluide în care fluidul motor este aburul, deplasarea apei făcându-se prin presiunea acestuia.
2. Sfigmometru. [< fr.
pulsomètre].
pulsometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)PULSOMÉTRU s. n. 1. pompă pentru deplasarea apei prin presiunea exercitată asupra acesteia de aburi. 2. sfigmometru. (< fr.
pulsomètre)
pulsometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pulsométru (-me-tru) s. n.,
art. pulsométrul; pl. pulsométre