puiagaia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PUIA-GÁIA s. f. art. (În sintagma)
De-a puia-gaia = numele unui joc de copii; de-a baba-gaia. [
Pr.:
pu-ia-ga-ia] –
Pui1 +
gaie.puĭagaĭa (Dicționaru limbii românești, 1939)puĭa-gáĭa, V.
gaĭe.puiagaia (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)puia-gaia f. joc de copii în care s´aleg doi băieți mai voinici și aceștia se fac: unul cloșcă și unul gaie, având un număr oarecare de pui.