puhoier (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)puhoiér,
puhoiéri, s.m. (reg.)
1. pasăre de pradă din neamul șoimilor; gaie prevestitoare de ploi cu puhoaie.
2. hăitaș la o vânătoare.
puhoier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)puhoiér s. m.,
pl. puhoiéripuhoier (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)puhoier m.
Zool. gaie (ar prezice, după credința poporului, ploaia cu pohoaie).