puhav (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÚHAV, -Ă, puhavi, -e, adj. 1. (Despre oameni și despre părți ale corpului lor) Cu carnea moale, flască (și umflată); umflat, buhăit.
2. Afânat, moale; poros, spongios. – Din
scr. buhav.puhav (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)púhav adj. m.,
pl. púhavi; f. púhavă, pl. púhavepuhav (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)puhav a. Mold.
1. umflat (despre aluat);
2. bombat:
o stâncă puhavă și scobită EM. [V.
buhav].