pugilat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PUGILÁT s. n. Luptă cu pumnii goi practicată ca sport în antichitatea greco-romană. ♦ (Sport; rar) Box, pugilism;
p. ext. bătaie, încăierare. – Din
fr. pugilat, lat. pugilatus.pugilat (Dicționar de neologisme, 1986)PUGILÁT s.n. Luptă cu pumnii în antichitate. ♦ Bătaie, încăierare cu pumnii. ♦ Box. [< fr.
pugilat, cf. lat.
pugilatus].
pugilat (Marele dicționar de neologisme, 2000)PUGILÁT s. n. 1. (ant.) luptă cu pumnii neacoperiți, la jocurile olimpice, premergătoare boxului. 2. bătaie, încăierare cu pumnii. (< fr.
pugilat, lat.
pugilatus)
pugilat (Dicționaru limbii românești, 1939)*pugilát n., pl.
e și
urĭ (lat.
pugilatus, d.
pugnus, pumn). Luptă cu pumniĭ la ceĭ vechĭ. Azĭ, bătaĭe cu pumniĭ. V.
box.pugilat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pugilát s. n.,
pl. pugilátepugilat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pugilat n. luptă cu pumnii, la cei vechi.