pufnire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PUFNÍRE,pufniri, s. f. Acțiunea de a pufni. – V. pufni.
pufnire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pufníre s. f., g.-d. art. pufnírii; pl. pufníri