ptoză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PTÓZĂ, ptoze, s. f. Fenomen patologic constând în deplasarea în jos a unui organ, de obicei ca urmare a slăbirii și a relaxării unor ligamente de susținere. – Din
fr. ptôse.ptoză (Dicționar de neologisme, 1986)PTÓZĂ s.f. Cădere patologică a unui organ sau a unei formații anatomice în urma slăbirii formațiilor proprii de susținere. [< fr.
ptóse, cf. gr.
ptosis – cădere].
ptoză (Marele dicționar de neologisme, 2000)PTÓZĂ1 s. f. cădere patologică a unui organ, a unei formații anatomice, în urma slăbirii formațiilor proprii de susținere. (< fr.
ptôse)
ptoză (Marele dicționar de neologisme, 2000)-PTÓZĂ2 elem. „cădere, deplasare (în jos)”. (< fr.
-ptôse, cf.
gr. ptosis)
ptoză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ptóză s. f.,
g.-d. art. ptózei; pl. ptóze