pterodactil (Dicționarul limbii române contemporane, 1980)PTERODACTÍL,
pterodactili, s.m. Gen de reptile zburătoare care au trăit în era secundară, cu aripi ca ale liliacului.
pterodactil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PTERODACTÍL, pterodactili, s. m. Gen de reptile fosile zburătoare, de mărimea unei vrăbii. – Din
fr. ptérodactyle.pterodactil (Dicționar de neologisme, 1986)PTERODACTÍL s.m. Gen de reptilă zburătoare din ordinul pterozaurienilor, care a trăit în era secundară. [< fr.
ptérodactyle, cf. gr.
pteron – aripă,
daktylos – deget].
pterodactil (Marele dicționar de neologisme, 2000)PTERODACTÍL s. m. reptilă zburătoare fosilă din ordinul pterozaurienilor, de mărimea unui uliu. (< fr.
prérodactyle, lat.
prerodactylus)
pterodactil (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PTERODACTÍL (‹
fr. {i}; {s}
ptero- +
gr. daktylos „deget”)
s. m. Gen de reptile fosile evoluate, care au trăit în Jurasicul superior și în Cretacic.
P. aveau mărimea unei vrăbii, era adaptat pa zbor, dar prezenta o dentiție redusă, localizată în partea anterioară a ciocului. S-au găsit resturi fosile în E Africii și în Europa.
pterodactil (Dicționaru limbii românești, 1939)*pterodáctil și
-íl m., pl.
lĭ (vgr.
pterón, aripă, și
dáktylos, deget).
Geol. Un fel de reptil fosil ale căruĭ degete și picĭoare eraŭ unite pintr´o [!] membrană pin [!] ajutoru căreĭa zbura ca liliacu.
pterodactil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pterodactíl s. m.,
pl. pterodactíli