pseudocultură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PSEUDOCULTÚRĂ, pseudoculturi, s. f. Cultură aparentă, falsă. [
Pr.:
pse-u-] –
Pseudo- +
cultură.pseudocultură (Dicționar de neologisme, 1986)PSEUDOCULTÚRĂ s.f. Cultură falsă, aparentă. [<
pseudo- +
cultură].
pseudocultură (Marele dicționar de neologisme, 2000)PSEUDOCULTÚRĂ s. f. cultură falsă, aparentă. (< pseudo- + cultură
2)
pseudocultură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pseudocultúră (pse-u-) s. f.,
g.-d. art. pseudocultúrii; pl. pseudocúlturi