psaltire - explicat in DEX

psaltire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PSALTÍRE, psaltiri, s. f. Carte bisericească de ritual care cuprinde cei 151 de psalmi atribuiți regelui David și care face parte din Vechiul Testament. [Var.: saltíre s. f.] – Din sl. psaltyrĩ.

psaltire (Dicționaru limbii românești, 1939)
psaltíre f. (ngr. psaltiri, vgr. psaltérion: vsl. psaltyrĭ și psaltyria, rus. -irĭ și ýrĭ). Colecțiunea psalmilor. Ps. S. Psalteriŭ. – Vechĭ și psă- și psáltir. Pop. saltire. Cp. cu mînăstire.

psaltire (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
PSALTÍRE (‹ sl.) s. f. Carte din „Vechiul Testament”, care cuprinde o culegere de 151 de psalmi, atribuiți regelui David, și care a servit multă vreme în Țările Românești drept manual școlar pentru catiheți sau în seminariile teologice.

psaltire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
psaltíre s. f., g.-d. art. psaltírii; pl. psaltíri

psaltire (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
psaltire f. colecțiunea psalmilor. [Gr. mod.].