prurit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRURÍT s. n. Mâncărime intensă a pielii, care apare în diverse boli (de piele). – Din
fr. prurit, lat. pruritus.prurit (Dicționar de neologisme, 1986)PRURÍT s.n. Mâncărime a pielii de natură nervoasă. [< fr.
prurit, cf. lat.
pruritus].
prurit (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRURÍT s. n. mâncărime intensă a pielii sau a altor mucoase. (< fr.
prurit, lat.
pruritus)
prurit (Dicționaru limbii românești, 1939)*prurít n., pl.
urĭ (lat.
pruritus).
Med. Mîncărime.
prurit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!prúrit s. n.,
pl. prúrituri