proteroginie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROTEROGINÍE s. f. (Rar)
1. (
Bot.) Protoginie (
1).
2. (
Zool.) Protoginie (
2). – Din
fr. protérogynie.proteroginie (Dicționar de neologisme, 1986)PROTEROGINÍE s.f. (
Biol.) Dezvoltare a organelor reproducătoare femele înaintea celor mascule la organismele hermafrodite; protoginie. [Gen.
-iei. / < germ.
Proterogynie, cf. gr.
proteros – timpuriu,
gyne – femeie].
proteroginie (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROTEROGINÍE s. f. 1. maturizare a stigmatelor înaintea staminelor la aceeași floare; protoginie. 2. caracter al speciilor de animale la care același individ este mai întâi femelă, apoi mascul. (< fr.
protérogynie)