propulsor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROPULSÓR, propulsoare, s. n. Organ de mașină sau aparat care servește la propulsarea unui vehicul. ◊ (Adjectival)
Aparat propulsor. – Din
fr. propulseur.propulsor (Dicționar de neologisme, 1986)PROPULSÓR s.n. (
Adesea adj.) Organ sau aparat care împinge înainte, care dă propulsie unui vehicul. [< fr.
propulseur, cf. lat.
propulsor].
propulsor (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROPULSÓR, -OÁRE adj., s. n. (organ, aparat) care creează și întreține forța de propulsie; propulsant (I). (< fr.
propulseur)
propulsor (Dicționaru limbii românești, 1939)*propulsór n., pl.
oare (lat.
propulsor).
Mic. Aparat care împinge în ainte, ca
elicea.propulsor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)propulsór s. n.,
pl. propulsoáre