propti (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROPTÍ, proptesc, vb. IV.
1. Tranz. A pune o proptea (sau mai multe) unui gard, unui zid etc.; a sprijini ceva cu o proptea.
2. Tranz. și
refl. A (se) rezema de ceva. ♦
Refl. A se sprijini de ceva în vederea unui efort. –
Cf. sl. podŭprĕti.